Primarul municipiului Câmpia Turzii, Radu Ioan Hanga: ”Trebuie să căutăm resurse noi pentru a depăşi impasul în care ne aflăm” (II)

Revenim cu continuarea interviului realizat cu primarul municipiului Câmpia Turzii, Radu Ioan  Hanga. Vorbim despre Zona de Agrement ”La Trei Lacuri”, ultima ”găselniță”, ca să-i spunem așa, a edilului șef din Câmpia Turzii, un proiect care se bucură de un real succes în ochii localnicilor, dar și al pescarilor din alte localități, mai apropiate sau mai depărtate.

R: Preconizați anumite schimbări în modul de administrare, spuneați...

R.H.: Acum, înainte de a discuta despre schimbările pe care le pregătim acolo, vreau să vă mai spun un lucru: Turda a avut șansa Salinei, Turda a avut șansa lacului de la Durgău, domnul Ștefănie a avut inspirația de-a le pune în valoare și Turda beneficiază de niște locuri de agrement de primă mână. Noi asta avem acuma, parcul orașului unde este în curs un concurs de soluții de amenajare a parcului și aceste lacuri, care au venit în patrimoniul nostru și pe care intenționăm să le transformăm într-un punct de atracție turistică, sper eu deosebită, bineînțeles încercăm să obținem fonduri din străinătate, fonduri europene pentru treburi de genul ăsta.

În ceea ce privește administrarea, m-am gândit să fac niște propuneri, niște sugestii,  în sensul ca mergând în repetate rânduri prin zonă, pe la lacurile acelea, să discut cu oamenii, să văd care-i părerea celor care beneficiază, vorba aia, amatorilor de pescuit,

să-i întreb ce sugestii au de făcut, mi-au spus: ”D-le, nu-i în regulă că noi plătim o taxă de 40 lei, avem dreptul să ridicam 3 kg de pește, dar peștii au două kg. Dacă prindem 2 pești depășim 3 kg, vrând-nevrând unul trebuie să-l lăsăm, rămânem cu un pește și atunci plătim 40 lei pe un pește care are două kg sau mai puțin, ieșim scump”. Și atunci mă gândesc să introducem un regim oarecum mai comercial, în sensul că plătești o taxă de 40 lei și ai dreptul să ridici 3 kg de pește. Dacă ai prins 2 pești care au 4 kg, 3 kg le plătesti cu taxa de intrare de 40 lei și diferența de un kg, două, cât o fi, o plătești la prețul comercial din magazin cu amănuntul. Și atunci ai de ales între să pescuiești tu peștele și-l plătești 3 kg la tariful care este, restul, dacă vrei să-l păstrezi de aici, îl iei la tariful comercial, dacă nu, te duci și-l cumperi din magazin. În felul ăsta nu mai restricționăm și dăm posibilitatea omului să aleagă el dacă vrea mai mult pește sau mai puțin. Noi ne recuperăm cheltuiala, repopulăm lacul și peștele nu cred că-i foarte încântat să tot fie prins în cârlig, aruncat înapoi în baltă, iar prins, iar aruncat, este o vătămare care nu se poate să nu rămână fără urmări asupra viețuitoarei.

R.: Haideți să mergem puțin cu discuția și înspre agricultură, pentru că, așa cum ați spus și cu alte ocazii, agricultura este unul dintre refugiile pentru cei care au rămas fără slujbe, nu numai la Câmpia Turzii, ci și în Turda și satele din împrejurimi. Aveți în proiect acel centru de colectare a legumelor și fructelor. Am înțeles că s-a hotărât la Consiliul Județean începerea  unei asocieri cu dvs., Municipiul Câmpia Turzii. Dacă ne puteți da amănunte pentru că, din discuțiile pe care eu le-am purtat cu mulți dintre aceștia, agricultorii sunt deosebit de încântați de un astfel de centru.

 R.H.: Centrul ăsta de preluare și stocare a legumelor și fructelor se face cu finanțare de la Consiliul Județean, noi asigurând terenul. La ora asta este în curs de elaborare studiul de fezabilitate pentru aceasta lucrare, anul ăsta faza este de elaborare a documentațiilor, iar anul viitor va fi, probabil, faza realizării efective.

Eu nu sunt agronom, de fiecare dată spun acest lucru, eu nu mă bag în meseria altuia, eu încerc numai să orientez și să valorific un potențial de câștig al locuitorilor din zonă.

Noi avem și Proiectul Pazia care este o formă de asociere a municipiului Câmpia Turzii în domeniul agroindustrial împreună cu comunele Luna, Viișoara, Frata, Moldovenești, Mihai Viteazu ș.a.m.d., deci comunele din zonă ne-am asociat și încercăm să punem pe picioare un sistem comun de administrare și valorificare a potențialului agricol și de atragere de fonduri. Această formă asociativă a noastră, locală, se încadrează ca membru fondator pe locul al treilea, în clusterul agroindustrial care s-a format la nivelul județului Cluj. Asociația județeană include Politehnica din Cluj, cu facultățile de profil, mecanica agricolă, facultățile de științe agronomice, medicina veterinară, deci tot ce ține de cercetarea agricolă, de lumea de specialiști din agricultură. Aceștia sunt integrați în acea asociație, în acel cluster județean din care și noi suntem parte și prin intermediul căruia încercăm din nou să atragem resurse și investitori pentru domeniul ăsta.

Noi vom încerca să atragem, așa cum atragem fonduri pentru un depozit de legume-fructe în Câmpia Turzii, vom încerca să atragem fonduri pentru o făbricuță de conserve, pentru lactate și altele, tot ce tine de valorificarea potențialului agrozootehnic al zonei.

Pe de alta parte, încercăm, suntem în faza finala de evaluare a ofertelor pentru terenuri pentru parcul industrial pe care vrem să-l facem tot cu Consiliul Județean, Parcul Tetarom V. Am primit ofertele de la 4 ofertanți, repet suntem în faza finala de evaluare, vom intra în, să zic eu vreo 2 săptămâni, în faza de luare a deciziei și vom crea și un parc industrial cu care să atragem investitori.

R: Am observat că și noua clădire a Pieței Agroalimentare se apropie de finalizare.

R.H.: Așa este, se apropie de finalizare, dar nu și-au respectat angajamentul luat în fața colectivului de a termina până pe 15 august, că noi contam să tăiem panglica de Zilele Câmpiei Turzii. Nu-i o dramă, dar oricum va fi un lucru de interes public, uitați-vă la bieții oameni cum stau acolo la 40 grade, cum li se depreciază marfa în căldura care-i acolo, uitați-vă iarna, la – 20 de grade Celsius cum degeră marfa, deci e un lucru de utilitate publică foarte clară și am demarat un mic proiect să încercăm să mai amenajăm și zona din piața mică de la blocuri, acolo este loc pentru mai bine.

R: Domnule primar, pentru că spuneam la începutul interviului că este o ediție omagială, dacă dvs. aveți ceva de transmis locuitorilor cu ocazia acestei sărbători care până la urmă este a lor, cred că acesta este un moment și un loc potrivit ca să o faceți.

R.H.: Eu zic că-i bine să ne bucurăm că suntem sănătoși, că avem putere de muncă,  avem curaj de a înfrunta realitățile așa cum sunt, așa cum am mai spus, peste fiecare generație trece câte un necaz. Nu cred că suntem într-o situație de a ne pierde cumpătul, este greu pentru cetățenii de vârstă mijlocie. Copiii se vor orienta în funcție de piața muncii, își vor alege o carieră, se vor orienta în viață. Viața merge înainte, istoria merge înainte. Cel mai greu este pentru cei de vârstă mijlocie, de la 30 la 50 de ani, care au copii la școală, care au rate la apartament, care au aia, au aia. Facturile vin, trebuie să te descurci, aici va fi mai greu.

Este proiectul cu combinatul social, este o finanțare europeana, se face după regulile ei. Cei de la AJOFM și-au înființat punctul de lucru, până la urmă se va rezolva și problema aceea, s-au angajat către 200 de lucrători în tot felul de locuri de muncă, ceea ce nu-i puțin.

În zona industrială RAIF sunt lucrări de construcție și vor intra din iarna în funcțiune niște depozite, care vor asigura și ele vreo 80 de locuri de muncă. Au venit spaniolii care vor să facă tot în zona RAIF o fabricație de componente auto din cauciuc. Am fost cu ei la Ministerul Economiei și am venit de acolo cu exprimarea ministrului secretar de stat care a spus ”- Bani sunt, voi să n-aveți defecte în documentație. Dacă documentația voastră este în regulă,  îi asigurăm finanțarea”. În septembrie vine spaniolul din nou, să vedem ce se întâmplă. În mod normal și acolo vor apare lucrări și încă vreo 100 de locuri de muncă.

Au venit din Timișoara, firme care vor să facă o instalație de zincare structuri metalice și, deci, lucrurile se mișcă, nu așa de repede cum am vrea noi, dar nici nu putem spune că nu se mișcă și să cădem pradă disperării. Este o situație mai complicată, trebuie să răzbim prin ea, de-aia eu zic că viața merge înainte, o să trecem prin toate necazurile astea, mai bine, mai greu, dar mergem înainte. Istoria nu s-a oprit.