19
Sam, Sep
46 New Articles

Interviu
Typography

lucian-chiorean-1Lucian Aurelian Chiorean este unul din tinerii din Câmpia Turzii care a decis să-și urmeze un vis. De această dată am vorbit cu un om care a urmat cursurile unei facultăți, tocmai pentru a învăța mai multe despre cum ar trebui să-și împlinească dorința pe care a avut-o de mic: să crească flori, plante, în general, care să aducă multă plăcere semenilor săi. A început cu o micuță seră în care creștea flori pentru ca azi să aibă un adevărat complex de sere în care rotește culturile în funcție de sezon, plantează flori dar însămânțează, mai nou, și câteva soiuri de legume.

R. Te rog să te prezinţi, pe scurt, cititorilor noștri.

Lucian Chiorean: Chiorean Lucian Aurelian, inginer agronom, 32 de ani.

 

R. Hai să vorbim despre afacerea pe care ai dezvoltat-o în Câmpia Turzii.

L.C.: Afacerea cu flori am început-o de cinci ani de zile, iar aici în câmp unde sunt făcute serele şi solariile este al treilea an de producţie la o scară mai mare. Mai am acasă o seră de undeva de 300 de metri pătraţi cu încălzire. Acolo produc iarna. Serele sunt cu ceapă şi salată şi, după ce se termină acestea, aduc şi răsadurile de plante, pentru grădini, rondouri sau borduri, şi măresc acasă producţia.

 

R. Cum ţi-a venit ideea de a începe o astfel de afacere?

În anul cinci când am fost în facultate aveam un profesor cu care am început o cultură de plante medicinale şi cum am văzut cum e cu plantele medicinale, după ce am terminat facultatea am deschis un plafar. Am și un plafar am o farmacie verde. Pe lângă plafar, acasă la bunici, aveam un solar de legume micuţ de șase metri pătraţi şi am zis hai să-mi fac şi eu acasă un solar mai mare. Am făcut un solar de 100 de metrii pătraţi am luat nişte seminţe de castraveţi de roşii hibrizi şi am văzut că se poate. Fiind inginer agronom, în timpul facultății, la Cluj, am vizitat diverse târguri am avut posibilitatea să văd seminţe hibride, instalaţii de irigaţii. Când au apărut sistemele de irigat deja am început să le folosesc, era în 2005.

Mama fiind în combinat mai vindea colegelor sale. Mai apoi, prin intermediul unui prieten maghiar, am cunoscut un producător de pe lângă Zalău, de la Jibou, de unde am luat primii butaci de flori. Am început cu acelea, apoi, împreună cu prietenii maghiari am fost în Ungaria am găsit producători mari, am început să-i contactez, să cumpăr butaşi, mai întâi doar 500, apoi 1000, primăvara, iar toamna crizanteme, prima dată 400 de bucăţi, după care în anul următor am ajuns la 2000 - 3000 de bucăţi şi am ajuns să luăm 6000 de răsaduri. Anul acesta am făcut 12000 -13000 de ghivece, răsaduri de grădină, plus panseluţele, vreo 3000 în toamnă, iar în primăvară vreo 4000. În acest an am vreo 7000 de muşcate , am vândut dar ne-a mai rămas ceva, deja avem producţie pe anul viitor. Am avut ceva ghivece suspendate , cred că vreo 2000.

Toţi banii pe care i-am scos i-am investit: am cumpărat ghivece , pământ şi am început să produc şi legume. Nefiind suprafaţa necesară şi banii să fac doar flori am zis că le îmbin pe amândouă, fac şi flori şi fac şi legume. Anul trecut în toamnă, am pus ceapă şi salată, am vândut-o în primăvară devreme, martie-aprilie şi, după aceea, am avut acasă răsadurile de ardei şi de roşii. Totul s-a făcut în tăvi cu alveole, cu pământ cu turbă, în tăviţe, făcute pe mese căldură , stropite şi după aceea replantate aici cu instalaţie de irigare. Mai avem încă două parcele de pus cu legume şi după aceea întreţinerea. Acum deja începe desfacerea, avem varză la vânzare, ţelină urmează ardei, din care deja am vândut săptămâna asta, marţi şi miercuri. Am vândut deja roşii, livrăm pe la restaurante, avem câteva restaurante care lucrează cu noi.

 

R. Desfacerea o faci în zonă sau ajungi la orașe mai mari, cum ar fi Cluj-Napoca?

Şi în Turda şi în Cluj mai am magazine de legume fructe, dar în principal vând aici şi la piaţă, momentan, până ajungem să dăm la angrouri sau la depozite. E mai bine să-ţi vinzi producția aici, nu să-ţi vândă altcineva marfa pentru că, atunci, se fac bani de pe spatele tău: Spre exemplu, la Dezmir, părerea mea este că se calcă producătorii în picioare, sunt preţuri de nimic. Acum să sperăm că va fi mai bine, şi am văzut că lumea a început să pună baza pe agricultură şi se va pune bază în continuare, iar cine are apă şi sisteme de irigat şi lucrează cu seminţe hibride va face calitate şi cantitate şi va avea şi profitul ca atare.

 

lucian-chiorean-2R. Seminţe hibride însemna calitate, productivitate dar înseamnă şi produs românesc ?

Tot. Produs românesc prea puţin mai există , mai mult la soiurile de roşii care sunt de la bătrâni, roşiile acelea mari zemoase din care faci bulionul. Lumea spune că odată ce iei seminţe hibride toate sunt chimicale, că le facem că le umflăm.  Odată ce mănâncă omul mâncare de calitate, care conține anumite vitamine ca să te poţi dezvolta,  aşa are  nevoie şi planta de o anumită cantitate necesară de azot, fosfor, mangan şi microelemente care se relevă în anumite îngrăşăminte. Acestea trebuie date după o anumită schemă, se fac anumite tratamente ca să nu se îmbolnăvească şi ca să fie roşiile sănătoase. Chiar dacă sunt făcute din seminţe hibride, rezistă pe piaţă. Nu am nici o problemă cu cei din Oltenia care produc dar marfa zic că e proaspătă dar stau după trei patru zile în soare nu mai are aceleaşi calităţi. Eu am făcut programul de recoltare în principal marţea de dimineaţă cât de devreme. Când aproximativ încep să termin și văd ce cantitate am, sun clienţii: vă interesează, acum am proaspăt cantitatea x, surplusul îl duc la piaţa marţea după masa şi miercurea. Dacă sunt nevoi urgente pentru restaurante mă sună undeva pe vineri după masă ca sâmbătă de dimineaţă să le aibă proaspete. Eu merg în principal pe principiul recoltării astfel încât să fie cât mai proaspete, ca omul să se poată bucura de ele şi  să reziste în timp şi la transport. Și, să știi că au gust. Odată ce le mănânc eu şi oamenii care lucrează pentru mine, normal că le pot recomanda altora să le vândă mai departe. Odată ce ştiu ce folosesc pentru tratarea lor şi ce cantităţi folosesc, le pot recomanda.

 

R. Ce suprafaţă de sere ai şi cam ce suprafaţă de teren cultivi ?

 

Undeva la 1500 - 1700 de metri pătraţi de seră - solar, în care se cultivă flori, pe jumătate, iar pe cealaltă jumătate legume, şi, în rest, sper să mă extind. Am avut 50 de ari, apoi 80, acum am undeva la un hectar jumătate. Pământul prietenilor, al bunicilor, al cunoştinţelor, după aceea ce am mai luat în arendă, cumpărate nu foarte multe. Pe viitor, după ce terminăm cu investiţiile, poate, sperăm, să ne mai ridicăm, că tot anul mai facem câte o investiţie, mai aducem ceva nou. Acum avem crizantemele, dăm comandă pentru panseluţe toamnă-primăvară. Toamna se dau comenzile pentru primăvară deci este un ciclu continuu la producţia sere solarii.

Tot în toamnă mă duc la Bucureşti unde e cel mai mare târg agricol, Indagra, supermediatizat, mă duc şi cumpăr de acolo seminţe hibride de calitate. Avem parteneri din Ungaria, anul trecut au fost premiaţi cu locul trei în Ungaria, ei la rândul lor lucrează cu material din Germania, din Anglia. Vrem să aducem şi noi să facem o seră numai de trandafiri, la fir.

 

R. Nu ai avut semnale negative de la cei la care le-ai vândut ?

Nu, nu, chiar deloc, şi deja e al treilea an de zile pe piaţă, deja începi să-ţi faci un nume, şi nu mai ai voie să cobori ştacheta deci trebuie să mergi tot mai sus.

 

R. Câte persoane lucraţi în complexul acesta de sere ?

Undeva la cinci persoane, cu prietenii, familia.

 

R. Ai şi angajaţi?

Da, sunt angajaţi când e sezonul de recoltare, mai vin prieteni, neamuri ne mai ajutăm, eu sper să am angajaţi să mai fac ceva locuri de muncă să fim încurajaţi, eu sincer mi-aş dori, forţă de muncă în momentul acesta este dar pretenţiile sunt mai mari decât ce vor să facă, toţi vor salarii dar să nu muncească sistemul românesc, eu aş vrea să dau de lucru, aş vrea să învăţ oameni. Nu ţin pentru mine tot ceea ce ştiu şi eu am învăţat, am făcut la facultate cel mai important este experienţa pe care o capeţi pe banii tăi, pe timpul tău. Eu am program de dimineaţa de la 5, mai ales acum, la 5 şi 10 ești aici, vii şi dai drumul la sistemele de irigat, până undeva pe la ora 10, să se ude toate.

R. Căsătorit ?

Nu, încă nu, deocamdată nu, acum suntem dedicaţi afacerii, să meargă afacerea cât mai bine şi după aceea.

 

R. Ai încuraja pe alţii să înceapă o afacere ca a ta ?

lucian-chiorean-3Da, i-aş încuraja, dar cu recomandarea, sau cu sfatul că visul românului să le iasă din cap, acela cu îmbogăţirea peste noapte... Dacă nu ai puţină răbdare, asta înseamnă un an, doi, trei, şi să fi perseverent şi să progresezi de la un an la altul şi banii care îi scoţi să-i reinvesteşti, nu văd cum să aibă succes. Eu am investit şi investesc în continuare, odată ce faci producţie e ca o boală, când vezi că pui o plăntuţă mică şi vezi că ajunge mare iar  rezultatele care sunt , după aceea dacă se materializează şi în bani iar banii respectivi îi reinvesteşti , nu-i  toci, vei reuși.

Marea majoritate a celora care investim în agricultură reinvestesc profitul. Cu fondurile e mai greu acum, să sperăm că va fi mai bine. La un moment dat ca vârstă, ca domeniu, puteam să accesez dar erau deja condiţii, iar odată ce am investit banii aici cofinanţare nu era o soluţie. Băncile sunt foarte reticente în momentul de faţă. Acum, sperăm că se va schimba legislaţia, am înţeles că sunt proiecte nerambursabile finanţate de guvern garantate de guvern, ajută şi ei acum, sunt tare curios să văd anul viitor cum va fi, încerc şi eu să mai aplic. Mie îmi trebuie pentru modernizare mai mult , sisteme de irigat mai performante,  sisteme de aerisire, ventilatoare, vreau să trag curent electric, vreau să fac încălzire într-o seră ca să ies cu producţie pe piaţă cu preţul mai bun.

R. Banii de început al unei afaceri sunt cei mai importanţi, sunt şi mai greu de ”făcut”, de unde ai avut, cine te-a ajutat?

Eu am început, să zic, cu banii părinţilor, deci ajutorul părinţilor am început când am cumpărat primele seminţe de flori şi butaşi, nu a fost o sumă foarte mare, acum 5 ani de zile , au fost câteva milioane. Din acele câteva milioane după prima producţie am investit undeva la 10-15 milioane de lei vechi în producţie şi seră şi din 15 milioane sau făcut aproape 100 de milioane şi suta aceea aproape toată am investit-o. Am modernizat sera, am făcut mese, am schimbat folia am pus policarbonat am investit în material, în butaşi, am început să prindem experienţă şi tot aşa tot aşa am deschis firmă a început să meargă firma am reuşit să scoatem un credit pe firmă ne-am dezvoltat am investit, am luat o linie de credit,  am acoperit-o, iar am mai scos un credit şi am reuşit să fac serele acestea mari şi sistemele de irigat de picurare, s-au investit bani. În momentul de faţă trebuie amortizată investiţia, multă lume crede că scoţi bani, scoţi dar şi trebuie reinvestiţi, trebuie calculate şi pierderile, trebuie calculate salariile îngrăşămintele, materiile prime. E de muncă dar se poate şi în România.

 

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh