Cristian Matei, liderul USL Turda din Consiliul Local: ”Prioritatea principală în acest moment este asfaltarea Turzii”

 Proaspăt realesul președinte al PSD Turda, Cristian Matei, s-a afirmat în ultima perioadă ca lider al opoziției din precedentul Consiliu Local Turda,  iar după alegerile din iunie 2012, ca lider al coaliției formate, în cadrul actualului Consiliu Local, din consilierii formațiunilor politice USL, PC și PP DD. Șef al Comisiei nr. 1 - Buget-finanțe, prognoze economice, investiții, consilierul USL Cristian Matei este, probabil, persoana cea mai avizată să vorbească despre proiectul bugetului local din 2013, dar și despre principalele direcții înspre care vor fi îndreptați banii comunității în acest an. Cunoscut drept un om de afaceri de succes și ca om politic extrem de eficient, pentru care vorbele contează mai puțin decât faptele, social democratul Cristian Matei vorbește despre buget și despre situația actuală din municipiul Turda extrem de direct, apelând la cifre exacte și informații de ultimă oră, așa cum se va vedea din interviul pe care i l-am luat la finalul săptămânii trecute.

Reporter: Domnule Matei, haideți să vedem care sunt principalele cifre legate de creionarea bugetului pentru acest an și direcțiile înspre care vor merge, cel mai probabil, banii în 2013.

Consilier local Cristian Matei: În primul rând aş începe prin a spune că în acest moment este creionat bugetul local realizat din veniturile proprii şi sumele defalcate din TVA. V-aş putea da şi nişte cifre, deoarece nu am primit încă sumele care vor intra în bugetul local de la Consiliul Judeţean şi de la guvern.

În acest avem un buget în maniera în care veniturile totale sunt 78.782.000 lei, din care 35.037.000 venituri proprii, 28.135.000 venituri defalcate din TVA, 9.689 sume din impozitele pe venit – cotă procentuală de 20% – şi  5.941, subvenţii de la bugetul de stat şi sume de la UE. În acest moment nu au putut fi estimate nişte sume pentru sponsorizări, cam asta este componenţa bugetului, acestea sunt sumele principale. Dacă se doreşte se poate intra în detaliu dar nu cred că este cazul, până la adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli în forma finală, ne putem opri la sumele generice.

R: Există o concordanță între structura bugetului propusă de executiv și opinia generală a coaliției care are puterea în Consiliul Local Turda?

CM: Bineînţeles că acest buget, atât veniturile cât şi cheltuielile, au fost creionate în mare parte de serviciile executivului, cu o consultare în comisia de buget finanţe a sumelor. Nu aş putea spune că nu este o concordanţă.

În ceea ce priveşte cheltuielile, pot să vă dau nişte sume. De exemplu, la Autorităţi publice şi acţiuni externe, 7.603.000, alte servicii generale 1.496.000, tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi 1.800.000 lei. Referitor la datoria publică, este vorba de dobânzi la cele două bănci  Dexia şi CEC asupra creditelor care au fost luate de executiv, pentru învăţământ 29.875.000, sănătate 1.264.000, cultură recreere religie 8.395.000 locuinţe servicii dezvoltare publică 6.378.000, protecţia mediului 2.939.000, agricultură silvicultură piscicultură vânătoare încă nu a fost prinsă nici o sumă iar la transporturi 9.360.000, cam asta ar fi structura generală a cheltuielilor nedetaliată.

R: Care sunt direcțiile pe care dorește coaliția USL-PC-PP DD să canalizeze banii de la buget pentru 2013?

CM: Noi avem nişte obiective, mă refer la coaliţia aflată la putere. Vineri, la o şedinţă de comisie unde a fost analizat o mare parte a bugetului actual, am cerut să fie prinse în buget la cheltuieli anumite sume cărora voi da unele explicaţii. În primul rând bugetul nu este foarte generos în acest an şi foarte greu se pot prinde nişte sume la dezvoltare. Totalul sumelor de la dezvoltare este 13.602.000 lei. Am încercat să cuprindem bani pentru continuitatea activităţii societăţii Domeniul Public SA.  Cam ăsta ar un prim aspect pe care l-am analizat şi discutat, urmând ca doamna director executiv al Primăriei Turda să ne propună pentru următoarea comisie, care va fi marţi, o formulă de includere a acestor cheltuieli în buget.

Un alt aspect pe care l-am discutat şi pe care noi l-am dorit a fost includerea unei sume de circa 100.000 lei la bugetul  secretariatul Consiliului Local  din care să se realizeze o creştere a eficienţei  activităţii Consiliului Local, sumă care de altfel este necesară şi întotdeauna, din cauza economiilor care trebuiau făcute, nu a fost inclusă în buget. În acest moment am căzut de acord să vedem cum arată un buget cu această sumă, în care vor intra şi cheltuielile cu acea hotărâre de cumpărare a acelor tablete pentru eficientizare şi  modernizare  a muncii consilierilor.  Pe lângă tablete am mai cuprins câteva obiecte şi alte materiale pentru buna desfăşurare a activităţii Consiliului Local.

Un alt treilea aspect pe care l-am cuprins este includerea în buget unor sume aferente activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor.  După cum ştiţi a fost emisă o hotărâre de consiliu după Legea 350, să încercăm să analizăm care sunt asociaţiile şi fundaţiile – nu o să putem să le ajutăm pe toate, dar o să încercam să le ajutăm pe cele care ne solicită acest sprijin financiar – şi în urma analizei, cu cele care sunt mai meritorii, a căror activitate pe care o desfăşoară este mai importantă pentru populație, vor fi încheiate contracte şi finanţate.

Al patrulea aspect pe care l-am cuprins în proiectul de buget au fost sumele pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru proiecte care vor urma să fie abordate, avem proiecte care au studii de fezabilitate, trebuie să vedem dacă ele sunt valabile, vor fi proiecte atât ale puterii cât şi ale opoziţiei şi pentru cele care vor merita vom comanda studii de fezabilitate.

R: Cum rămâne cu proiectele deja demarate sau cu cele pe care ar putea să le aibă grupul PD-L – UDMR?

CM: Vreau să subliniez că noi ne dorim continuarea proiectelor care sunt cuprinse în strategia de dezvoltarea a localităţii până în 2016, bineînţeles, în urma unei analize şi trebuie văzut care este prioritatea lor, dar şi propunerea unor noi  proiecte de investiţii pentru dezvoltare. Am rugat executivul să prindă în buget circa 300.000 lei fonduri pentru aceste studii de fezabilitate.

Acum, referitor la aceste proiecte, ţinând cont de nevoia locurilor de muncă şi a faptului că bugetul nu este generos,  motivele le cunoaştem cu toţii, trebuie să avem în vedere şi faptul că o posibilitate de a continua proiectele ar fi atragerea de investitori şi realizarea de obiective de investiţii  în parteneriat public-privat. De când a început noul mandat am încercat să atrag fonduri, fonduri de investiţii, atragere de fonduri din exterior şi de investitori, am realizat într-o manieră personală suportul parcului logistic la care încercăm să atragem clienţi în acest parc, într-un cuvânt, noi dorim să colaborăm cu toate forţele politice, cu cetăţenii, cu societatea civilă, în mod obiectiv, pentru realizarea dezideratelor.

Cam astea au fost solicitările noastre de a surprinde în buget acele sume despre care am vorbit de la începutul mandatului ca să ne ţinem de cuvânt să realizăm toate probleme pe care le-am propus.

R: Care este cel mai important obiectiv pentru dumneavoastră, în acest moment?

CM: Prioritatea principală în acest moment este asfaltarea Turzii. În campania electorală am avut ocazia să vizionez Turda de la intrarea dinspre Cluj până la ieşirea înspre Tg-Mureş, în Poiana. Am vizionat-o casă cu casă, drum cu drum şi doar pe jos.  Am găsit şi câteva anomalii cum ar fi cea din Poiana, unde o strada este asfaltată în centrul cartierului, intri din nişte străzi desfundate într-o stradă asfaltată şi de pe această stradă pe alte străzi desfundate, ceea ce mie mi se pare ilar, dar cineva a gândit această problemă, ceea ce denotă că s-a lucrat, în multe părţi, pompieristic.

A existat acel program ISPA de canalizare, aducţiune apă şi reabilitare a  carosabilului la forma iniţială care din păcate nu  a mai putut fi posibilă, cauzele nu le ştim.  Atât ştim că s-au cheltuit foarte mulţi bani şi străzile în Turda nu arată cum ar trebui să arate în urma cheltuirii acestor sume, rezultând că ele trebuie făcute, chiar şi cele asfaltate, aduse la un grad de finisare conform cu cerinţele comunităţii europene.

Eu am mai gândit la un proiect integrat, prin proiect integrat înţelegând şi borduri şi trotuar şi tot ce presupune un carosabil elegant, normal pentru secolul 21, care să înceapă într-un punct al Turzii şi să se termine în celălalt capăt. Nu trebuie defavorizate anumite familii pentru că  strada lor arată bine şi o mai lăsăm, sau favorizaţi alţii că ar fi o prioritate mai mult sau mai puţin obiectivă pentru acea stradă. Cred că rolul nostru, al consilierilor, a executivului, a primarului, este să facem ca acest oraş să arate aşa cum trebuie, să nu lucrăm în fiecare zi pe spărturi, să nu revenim că n-am ținut cont că trebuia să facem pluvialul şi din nou tăiem drumul şi iar săpăm, pentru că tot timpul se cheltuiesc bani. Am avut mare avantaj că am avut regia proprie de drumuri, prin care am făcut mare parte din asfaltări, dar uitaţi că în acest moment societatea Domeniul Public este blocată, drumurile nu arată bine şi părerea mea este că 80% din drumuri sunt desfundate şi trebuie asfaltate.

Acum putem să găsim urmarea la ceea ce am discutat, eu am desfăşurat o activitate destul de prodigioasă în colaborare cu d-l senator Cordoș, cu conducerea Consiliului Judeţean, în speţă d-l Ioan Oleleu, cu preşedintele organizaţie judeţene, Remus Lăpuşan, care este liderul USL din Consiliul Judeţean, am avut discuţii cu firme de consultanţă, care să realizeze proiectul financiar care să fie ”bancabil”. Asta este important, în primul rând, multe proiecte nu sunt fiabile motiv pentru care sunt refuzate de  fondurile de investiţii, trebuie să aducem bani ca să putem realiza proiecte în parteneriat public-privat. Este foarte important.  Am reuşit în mare, nu dau acum publicităţii despre ce firmă e vorba, dar suntem în contact cu o firmă şi probabil că foarte repede se va încheia protocolul, nu este o firmă românească, care să realizeze asfaltarea tuturor străzilor din Turda la preţuri mult mai mici decât până acum. Vom continua  a doua parte a proiectului ISPA, nu vom lăsa să moară acest proiect.

Sigur, în continuare trebuie să atragem bani europeni dar putem atrage şi fonduri private, gradul de îndatorare  al Turzii este mare dar o parte din credite au fost plătite şi cred că,  câteva parteneriate public-privat bine negociate şi bine implementate vor putea fi. Sunt multe de spus, am putea discuta foarte mult , chiar am lucrat mult pe această chestiune, dar vom revenii cu mai multe detalii după fiecare etapă.