Bechtel: Înfometaţi în barăcile de la autostradă

Treizeci de muncitori din Slobozia suferă de foame şi frig, la 500 de kilometri de casă cu promisiunea că vor lucra la Autostrada Transilvania pe salarii frumuşele, cazare şi masă asigurate. Oamenii sunt disperaţi şi spun că acasă, chiar dacă erau şomeri, măcar aveau ce mânca.
Muncitorii au fost aduşi de patronul unei firme ialomiţene care le-a promis că vor lucra la Autostrada Transilvania, cu contract de muncă şi în condiţii decente. 

Nimic din toate acestea nu s-a concretizat, la două  săptâmâni de la sosirea lor pe şantierul de lângă Turda, au ajuns să nu mai aibă ce mânca iar motorina pentru generatorul de căldură s-a terminat. Ei spun că se spală cum pot la un izvor din apropiere iar apă beau tot de acolo.

Oamenii susţin că în ultimele zile patronul le-a trimis 150 de lei pentru mâncarea celor 30 de bărbaţi. Am reuşit să-i facem să râdă când le-am spus că izvorul de unde beau apă şi unde se spală este cunoscut ca Fântâna lui Alexandru Macedon, un loc de care se leagă o veche legendă românească.

Aurel Ilie, unul dintre muncitori se plânge că “E frig de nu se poate, avem familii acasă, avem datorii la bănci, e ceva inadmisibil. Tot ne minte de o săptămână, hadeţi că ajung. Suntem ca proştii. E vorba de o firmă din Ialomiţa şi are contract cu Bechtel, noi lucrăm de două săptămâni ne-au spus că ne fac contracte de muncă şi nu ne-au făcut nimic.”
Ioan Bădiţă, cel care este bucătarul echipei,bineânţeles, când are ce găti, ne-a povestit că îl apucă plânsul când îi vede pe colegii săi cât sunt de înfometaţi şi nu are ce să le pună pe masă:  „Ne-au lăsat aici şi nu mai vin la noi, ne-au spus că ne trimit bani şi ne-au trimis mai puţini. Eu lucrez la bucătărie şi îmi vine să plâng că nu am ce să le dau de mâncare. Când or începe munca ce facem, tot aşa le dăm mâncare? E foarte greu, dacă ştiam nu plecam de acasă. Iar Viorel Huminiuc, muncitor şi el, subliniază:  „Din data de 5 martie suntem veniţi o serie. Alţii sunt aici din 2 martie. Apă de spălat nu avem... Ne-au promis că o să avem duşuri, cazare rezonabilă, căldură avem cu restricţie. Ne spălăm cu doi litri de apă de la pârâu că altfel cred că facem râme de la nespălare... Ne-au promis tigări, trei mese pe zi că începem treaba, am făcut protecţia muncii încă din data de 5 şi de atunci stăm aici în camere. Noi vrem să se facă dreptate ne-au promis că dacă venim aici să muncim vom fi plătiţi.”
Călin Gheorghe ne-a relatat povestea sa:  „Am venit la mucă, am luat legătura cu domnul Nelu şi mi-a spus că au nevoie de oameni la autostradă. Eu eram acasă, şomer. Ne-au promis condiţii bune, cazare, duşuri, mâncare. Doar în primele zile am primit mâncare bună apoi ne-au tăiat din porţie. De două săptămâni răbdăm de foame.”