Reabilitarea blocului de

nefamilişti din Câmpia

Turzii sparge punga

problemelor sociale

Blocul de „nefamilişti” de pe strada Gh. Bariţiu nu mai adăposteşte de mult timp persoane fără copii şi fără obligaţii familiale. Aceste imobile, proprietate a ISCT-ului până în momentul privatizării combinatului, au fost transferate în patrimoniul Primăriei. Majoritatea locatarilor erau, la început, angajaţi ai Industriei Sârmei. În prezent, locuiesc familii, majoritatea de etnie romă, care înregistrează venituri mici, multe dintre ele provenind din alocaţii sociale, cu mulţi copii, unii dintre ei cu un grad ridicat de handicap. În prezent, condiţiile acestor imobile sunt improprii unui trai decent.

Romii nu vor să îşi părăsească camerele

Apartamentele nu au un sistem de încălzire şi din cauză că locatarii s-au adaptat acestei situaţii, folosind aragazul cu butelie şi plitele electrice pentru a supravieţui pe timp de iarnă, s-a creat condens care a dus la apariţia mucegaiului pe pereţi. Coridoarele sunt brăzdate de încrengături de fire electrice şi panouri semi-defecte, care atestă fragilitatea reţelei electrice. Grupurile sanitare, comune pentru cei ce locuiesc la acelaşi etaj, arată mai rău decât o toaletă publică dintr-o haltă. Anul trecut, autorităţile au reuşit să obţină de la Ministerul Locuinţei şi Dezvoltării, o finanţare  de 45 de miliarde de lei vechi pentru rezolvarea problemelor locative din Câmpia Turzii, cu o contribuţie de 11 miliarde de lei vechi din partea administraţiei locale. O parte din aceste fonduri au fost direcţionate înspre reabilitarea căminului de nefamilişti din cartierul Muncitoresc, a cărui mansardare a început în urmă cu două luni. Întrucât lucrările au avansat, cele 153 de persoane care locuiesc acolo trebuie să elibereze în această săptămână camerele, după cum este stipulat şi în contractul de închiriere. Deşi înţeleg necesitatea efectuării unor astfel de îmbunătăţiri, o mare parte a oamenilor refuză să îşi ia catrafusele şi să plece. Mulţi dintre ei sunt hotărâţi să îşi apere şi cu dinţii culcuşul în care s-a adăpostit în ultimii ani. Motivul este o vagă bănuială că nu vor reveni.

S-a blocat imaginea:

Să oprim imaginea aici. Problema nu poate fi simplificată prin eliminare din context. Vorbim despre membrii unei comunităţi numeroase, cu o structură şi reguli atipice. Prea puţin probabil ca un copil crescut într-un ghetou cultural să se formeze după un alt tipar decât cel apropiat lui. Aşadar, sprijinul trebuie să vină din exterior. Pe de altă parte, acest sprijin venit din exterior, cu “împrumut” este perceput de către comunitatea căreia i se adresează ca un dat. Acest dat nu poate fi imprescriptibil, pentru că se opune modificării structurii societăţii şi defavorizează alte grupuri care fac eforturi pentru a obţine aceleaşi drepturi. Aşadar, la un moment dat intervine un blocaj la nivel administrativ. Pe de altă parte, uman vorbind, o singură noapte petrecută sub cerul liber, fără locuinţă, este greu de suportat şi nu pot să înţeleagă decât cei care au trecut prin asta. Politic vorbind, comunitatea de romi a fost întotdeauna un electorat pe care s-a pus mult accent în preajma alegerilor, din cauza numărului impresionant de votanţi. Atunci au fost lansate de către unii candidaţi nişte promisiuni şi anumite mandate au fost câştigate prin prezenţa la vot a celor care au pus ştampila, fără să-şi treacă prin filtrul raţiunii decizia. Mulţi dintre cetăţenii de etnie romă nici nu ştiu să citească. Dacă e să luăm în considerare acest lucru, comunitatea de romi este puternic reprezentată la nivel administrativ, şi acum protestează pentru a-şi menţine întâietatea. Apoi vin legile europene, care oferă fonduri substanţiale pentru proiecte de reintegrare ale comunităţilor minoritare. Teoretic vorbind, celelalte grupuri majoritare ajung să fie discriminate. Şi aici aduc argumentul restanţelor pe care locatarii căminului de nefamilişti le înregistrează în acest moment la chirie, care ajunge la taxe şi impozite şi la utilităţi. Totodată, ascendentul moral al multora care fac parte din această categorie îi face să fie prea puţin competitivi pentru un loc de muncă bine plătit. Aşadar, banii sunt puţini, majoritatea alocaţii de la stat sau şomaj. Sau salarii mici. Prin urmare, imposibilitate de a depăşi condiţia de acum, care duce la un blocaj, atât economic, cât şi social.

Topul răsculaţilor datornici

“Dumneata ai primi în chirie o familie din blocul acesta?” mă întreabă unul dintre locatarii căminului de nefamilişti, întrebare la care mi-a oferit chiar el răspunsul: “Nici eu nu ştiu dacă aş primi, să ştiu că îmi distruge casa, în care am investit bani. Nu toţi merită ajutor. Dar sunt unii care ar merita o şansă. Vreau să le ofer copiilor mei ceea ce eu nu am avut niciodată: siguranţa unui adăpost”.

Acest lucru îl susţine Marcel Gaspar, membrul uneia dintre cele 55 de familii care locuiesc în cămin, totodată deţinătorul locului 2 în topul datornicilor, cu o restanţă la chirie de 1063 de lei. Foarte puţini dintre localnici şi-au plătit la timp chiria, după cum arată lista pe care o deţin reprezentanţii administraţiei locale. Viceprimarul Ioan Moldovan susţine că acesta este de fapt argumentul care îi face să îşi părăsească greu locuinţele.
Regulamentul căminului stipulează clar statutul de locuinţă temporară şi interzice accesul la o cameră al celor care au avut un imobil şi l-au vândut. Printre cei care locuiesc acolo, întâlnim şi multe astfel de cazuri. Cum a fost posibil ca acest lucru să se întâmple, nu ştim. 
Deşi membrii comunităţii din blocul de nefamilişti susţin că nimeni nu le-a pus la dispoziţie o alternativă pentru perioada în care se desfăşoară lucrările de reabilitare, autorităţile le-au propus varianta corturilor de campanie. Variantă pe care în mare parte au respins-o, din cauza prezenţei copiilor. Corturile sunt de tipul celor în care s-au adăpostit şi romii din cartierul Lut, după ce locuinţele lor luaseră foc, în urmă cu mai mult de un an. În acelaşi timp, sunt puţini cei care şi-au găsit soluţii pe cont propriu: reşedinţă temporară la rude. Viceprimarul afirmă că s-au purtat discuţii şi reprezentanţii firmei Acsa din Câmpia Turzi, care ar putea pune la dispoziţie şapte apartamente în apropierea şantierului. Aceştia nu sunt, însă dispuşi să încheie contracte decât cu Instituţia Primăriei, care să garanteze plata chiriei şi a garanţiei, lucru pe care Primăria nu e pregătită să îl suporte. Pentru a-i convinge să înţeleagă situaţia şi să colaboreze, Moldovan susţine că instituţia Primăriei va elabora acte care să le garanteze celor în cauză re-întoarcerea în imobil, după ce acesta va fi reabilitat, indifferent de datoriile pe care le înregistrează.  În cazul în care localnicii blocului de pe Oţelarilor nu vor înţelege nici cu frumosul, se va recurge la o evacuare forţată. Dar aceasta nu este o variantă care să fie luată în considerare,d eocamdată de reprezentanţii Primăriei, care cred că o garanţie scrisă va fi sufficient de elocventă.
Recent, comisia de specialitate a Consiliului Local a finalizat analizarea unui număr de 530 de dosare, prin care se solicita acordarea unei locuinţe. Din acestea, 270 au fost respinse, pentru neactualizare sau pentru că nu au fost depuse toate documentele solicitate.
Restul de 260 de dosare au primit punctaje, criteriile fiind vârsta, situaţia locativă actuală, situaţia medicală, venitul realizat. 
În zona Lut construcţia unui bloc de locuinţe cu circa 43 de apartamente se află în etapa finală, bloc ce va fi dat în folosinţă începând cu luna iunie, după cum susţine viceprimarul municipiului. Mai există şi blocul de locuinţe sociale de pe strada Vasile Goldiş, care va rezolva alte cazuri aflate pe lista de aşteptare.  Căminul de nefamilişti de pe strada Bariţiu îşi va schimba, după reabilitare statutul juridic, devenind bloc de locuinţe sociale.
Dar să încheiem pe un ton şucar: Mihai Corpodean a comis o gafă la depunerea de coroane, anunţând depunerea unei coroane din partea Asociaţiei Romilor “Pro Democraţia”. A fost creativ, anticipând libertatea de exprimare pe care şi-o va manifesta această comunitatea cu ocazia acţiunii de evacuare.