Promisele asfaltări

Se apropie luna iunie, luna pentru care a fost anunţată prima „tragere” din fondurile pe obligaţiuni, fonduri luate împrumut de municipalitatea locală în scopul realizării unor lucrări necesare de asfaltare pe zone bine stabilite ale oraşului. Într-una dintre discuţiile pe care le-am avut cu primarul Tudor Ştefănie acesta mi-a vorbit despre câteva dintre planurile sale de „edil-şef”, pe care voi încerca să vi le aduc la cunoştinţă printr-o serie de materiale care, fiecare, vor trata un anumit sector al dezvoltării   infrastructurii din comunitatea noastră. Fondurile din împrumutul pe obigaţiuni vor fi folosite, cum spuneam, pentru asfaltarea unor porţiuni din municipiul Turda.

Tudor Ştefănie mi-a spus că, de această dată, cel care va câştiga licitaţia pentru aceste lucrări va trebui să facă o muncă de calitate şi să găsească soluţii pentru eradicarea micilor probleme care apar pe străzi, pentru ca turdenii să beneficieze de străzi moderne, cu soluţii pe măsură. Aici am putea vorbi de eternele canale care brăzdează aproape toate arterele de circulaţie, şanţuri făcute cu sau fără aprobarea cui trebuie şi apoi umplute cu material de proastă calitate şi fără să fie respectate specificaţiile tehnice pentru astfel de lucrări. Capace de canal sparte sau furate de aceste termite umane care fură tot ce prind şi tot ce poate fi valorificat cu repeziciune, de obicei pentru a putea să-şi cumpere o sticlă de R 26 sau V 33. Scurgeri pluviale care nu funcţionează, guri de aerisire pentru instalaţiile de transport gaze naturale ş.a.m.d. Toate acestea – plus introduceri de fibră optică sau mai ştiu eu ce cabluri – vor trebui făcute în prealabil iar primarul turdean tocmai asta afirmase, că doreşte ca acea firmă ce va câştiga licitaţia, să asigure asfaltarea după realizarea tuturor acestor ajustări prealabile, iar acel asfalt pus deasupra la toate reţelele necesare să nu mai fie spart cât timp este în garanţie. Greu de crezut că se va reuşi aşa ceva la Turda, dar îmi manifest optimismul sperând că banii veniţi la timp şi constant îi vor face pe cei care vor executa lucrările să devină serioşi, sub sancţiunea renunţării la serviciile lor.

Nu vă ascund că directorul Radu Nechita susţine că se bazează foarte mult pe o eventuală câştigare a licitaţiei de „asfaltare pe cartiere”, cum a numit-o el. De o asemenea reuşită pentru regia care tocmai s-a transformat în societate pe acţiuni ar putea depinde rămânerea utilajelor şi muncitorilor drumari de pe statul de plată al SC Domeniul Public Turda în oraşul nostru, altfel ei fiind angajaţi de ani de zile în lucrări câştigate prin licitaţii prin alte oraşe din zona Transilvaniei.
Deja, la ultima şedinţă ordinară a Consiliului local a fost anunţată încredinţarea directă spre execuţie către DPT a drumului judeţean Turda-Ploscoş, de la Asper până la uscătorul de cereale, pe bani alocaţi de Consiliul Judeţean Cluj. Toate aceste sume prind bine acestei foste regii în demarajul său ca societate pe acţiuni, sume care ar trebui să permită acestei isntituţii dotarea cu utilaje corespunzătoare pentru lucrările de asfaltare. Pentru că anumite costuri sunt mari – cum a fost şi cazul asfaltărilor din sensul giratoriu – pentru că freza de mare capacitate cu care s-a lucrat a fost închiriată de la Drumuri Judeţene, pentru o chirie care nu a fost neglijabilă.
Dar provocarea ce mai mare pentru aceşti directori de regii, societăţi cu capital integral de stat etc, va fi stăpânirea angajaţilor. A acelor sindicate care au multe prevederi în favoarea lor în momentul desfăşurării contractului de muncă. Atât la RADP cât şi la RATL dar şi la Compania de Apă „Arieş”, de-a lungul timpului oamenii nu au fost angajaţi, cu toţii, după anumite criterii de performanţă. Unii au ajuns acolo pe criterii politice, alţii pe relaţii de rudenie iar cei mai mulţi au intrat în sindicatul de branşă care, de la un timp încoace, reuşeşte să dea bătăi de cap directorilor şi managerilor, deşi aceştia nu o recunosc deschis. De modul cum aceşti lideri vor şti să-şi pună la lucru angajaţii depinde dezvoltarea pe mai departe a acestor societăţi care pot prinde lucrări de la municipalitate, de la Consiliul judeţean sau, de ce nu, de la privaţi. Altfel, amintiţi-vă cât de deranjant a fost traficul în zilele realizării asfaltării din sensul giratoriu numai pentru că acei muncitori de la RADP nu au lucrat noaptea, când traficul este aproape inexistent, aşa cum se face în orice ţară civilizată. Ei au lucrat la ore de vârf, producând blocaje în trafic şi întârzieri pentru toată lumea. România e pe dos.
Aşteptăm aşadar să vedem câştigătorii licitaţiei pentru asfaltare, apoi aşteptăm demararea lucrărilor din programul ISPA pentru canalizare şi alimentare cu apă deşi acolo am informaţii că există unele întârzieri din cauza depunerii unei contestaţii la una dintre licitaţii, fapt care ar putea împinge cu zeci de zile data demarării acelor lucrări. Un lucru îmbucurător este faptul că l-am văzut pe primarul Tudor Ştefănie mai determinat ca niciodată să facă unele lucrări pe care le-a promis. În acea şedinţă de Consiliu local pe care am amintit-o mai sus, edilul s-a duelat verbal cu consilierii din opoziţie care susţineau necesitatea organizării unor licitaţii spunând că el nu mai este dispus să amâne proiectele de infrastructură pentru care are asigurată finanţare. Ori cetăţenii exact asta aşteaptă.