Expoziţia vernisată marți, 14 martie 2017, are ca referenţial timpul şi segmentările sale în climatul subiectiv-uman: tradiţiile. Ele sunt cele care asigură parcursul temporal al omului şi prietenia umanului peren cu imensitatea dimensională a timpului. Picturile şi sculpturile expuse sunt amprentate de îmbinările gândului creator cu faptul artistic într-un laborator al joncţiunii artisticului cu simetriile ciclicităţii existenţei umane.
Președintele filialei turdene a Uniunii Artiștilor Plastici, Alexandru Picovici, a enumerat, pentru început, titlurile lucrărilor celor doi artiști, dar a spus și câteva vorbe despre soția sa, ca artist: „Astăzi avem din nou un eveniment, un eveniment fericit pentru că îi întâlnim pe Mariana Codoreanu-Picovici şi pe Mircea Viorel la a doua expoziţie. (...) Aş dori să spun câteva cuvinte despre Mariana, soţia, abordează şi portret, şi peisaj, şi natură statică, şi compoziţie abstractă, este un artist care eu cred că o să încânte din ce în ce mai mult publicul turdean, şi acum îmi permit o mică glumă. Am luat o decizie, stau eu mai mult „la cratiţă”, ca să o las pe ea să picteze, dar să nu uităm că şi eu sunt artist plastic şi va trebui să ne împărţim între spaţiul de acasă şi atelier”, a dat Alexandru Picovici dovadă că modestia nu-i este cu totul străină.
A vorbit apoi Lucian Țintariu, profesor la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca și artist plastic care s-a apropiat foarte mult în ultimii ani de mediul creatorilor de artă turdeni, după ce a decis să locuiască la Turda, orașul natal al soției sale. „Se face că ne cunoaştem cât mai bine şi nu întâmplător suntem într-o intersecţie şi mă duce cu gândul la Veneţia care este o intersecţie. Mai nou Turda devine o intersecţie de idei şi cei doi artişti fac astăzi o provocare extraordinară de întâlnire a două lucruri în contrast : pictura şi sculptura. Astăzi vreau să găsesc unitatea în asemenea expoziţii şi să înţeleg cum se naşte aşa ceva”, a punctat Țintariu care s-a referit apoi la fiecare dintre artiștii expozanți în parte. Despre Mariana Codorean-Picovici a spus: „Ce mă fascinează a ea, în afară de o hărnicie și o perseverență tainică, este și faptul că abordează dimensiuni progresive, riscă foarte mult și, uneori, lucrările ei devin monumentale, prin dimensiune. Deja dimensiunea este o provocare”. Cât despre Mircea Viorel, Țintariu a subliniat: „Ce face sculptorul, în această expoziției, în care se reazămă pe tradiții? Folosește lucruri comune și cunoscute, cărora le dă un spirit, le dă o structură ascendentă. Există formă plină, există spații libere, goale. Această relație între plin și gol îl caracterizează în toate căutările lui și, pe de altă parte există o ierarhizare a materialelor folosite”, consideră Lucian Țintariu.
Artiştii expozanţi au redat privirilor îmbinarea singularului cu dialogul, cu pluralitatea reprezentărilor într-un continuum aparent ireversibil dintre trecut, prezent şi viitor. Însă poate timpul are şi alte virtuţi încă neconştientizate de făgaşul ştiinţei.
Suntem bucăţi din timp şi cu timp ticăitor, însă adăugăm continuitate între renaşteri succesive şi morţi repetate, regenerare din perpetuum-ul joc dintre spirit şi materie. Chiar şi uriaşul timp se apropie de un apus al său, între neuroni purtători de informaţie, locomotive ale trecutului+mijloce şi legătură între spaţii, poziţionări şi relocări.
„Vreau să vă spun că ideea acestei expoziţii îi aparţie colegului şi prietenului nostru Mircea Viorel, la începutul anului, pe la jumătatea lunii ianuarie, a spus că vrea să ne prezinte nouă, turdenilor, o expoziţie personală respectiv tridimensională, sculptură şi pentru că am intrat împreună în Uniunea Artiştilor Plastici, deci am făcut un tandem încă de la intrarea în uniune şi pentru că am mai avut încă o expoziţie, tot aşa în tandem, mi-am cerut voie dacă pot să expun iarăşi alături de el”, a explicat Mariana Codoreanu-Picovici de unde a pornit ideea expoziției „Timp și tradiții”.
„Clipa care trece în trecutul nostru”, convertind orice moment prezent în trecut, regăseşte echivalenţe etnografice în interpretări de sculptură cu iz de bucurie a casei bunicii şi a obiceiurilor populare ale existenţei la sat, locul de naştere al veşniciei: ştergura, cufărul, suveica , şaua, plugul.
„Toate lucrările mele sunt inspirate din spaţiul cultural popular, sunt oarecum ca o poveste, o amintire din casa bunicilor, mergeam în vacanţă acolo, vedeam nişte obiecte mai ciudate, mai deosebite şi asta m-a inspirat”, își desconspiră sculptorul Mircea Viorel sursa inspirației și, poate, una dintre motivațiile muncii sale.
Alăturarea tuturor acestor forme de expresivitate conferă ţinută, structură, coerenţă şi îndemn la a fiinţa în timp şi cu timpul împreună.
Expoziția pe care vă invităm cu căldură să o vizitați va rămâne deschisă pe întreaga perioadă a lunii martie, la Galeria de Artă a municipiului Turda din str. Libertății nr. 2-4, zilnic de la ora 9 la 15, intrarea fiind gratuită.
Aici puteți urmări filmarea vernisajului expoziției: http://ariestv.ro/index.php/arhiva-video/evenimente/item/562-vernisajul-expozitiei-timp-si-traditii.html
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.