14
Sam, Dec
3 New Articles

Mai multe

Thumbnail imageReporter: Ce-aţi găsit aici, la Primăria Tureni, de la preluarea funcţiei şi până acum?
Dana Mănăilă: Am găsit un colectiv, care, după părerea, este sub-dimensionat. Deci cu personalul pe care-l aveam eu, în modul în care se lucra aici, nu puteam face faţă la toate problemele care apăreau în primărie. Şi din cauza asta apăreau disfuncţionalităţi. Adică mi-ar mai trebui nişte persoane care să mă ajute... unul, două, câte mi-ar trebui ca să pot face faţă. De exemplu avem 56 de procese în instanţă şi noi n-avem jurist. Trebuie să te duci în instanţă, să te documentezi... la 56 de procese, un jurist, e absolut necesar. Am reuşit să schimbăm organigrama, am adus un jurist. Acum acesta este ofiţer pensionar şi nu ştiu ce-i face cu legea asta. S-ar putea să rămânem iar fără jurist. Treburile au început deja să meargă pe un făgaş normal. Ne prezentăm la toate procesele, suntem documentaţi.

doru ancaPreşedintele PRM Turda, Doru Anca, a declarat că situaţia de la FC Arieşul Turda nu mai poate continua în actualele condiţii. Doru Anca este şi reprezentantul Consiliului Local în Adunarea generală a Acţionarilor la SC Arieşul Turda, o societate despre care peremistul spune că îşi desfăşoară activitatea ilegal de peste un an. El spune că performanţele echipei sunt departe de obiectivele impuse de conducere şi mult mai departe de condiţiile create pentru jucători.
Doru Anca spune că la finalul turului va analiza fiecare contract, al fiecărui jucător, pentru că i se pare inadmisibil să cheltuieşti un miliard pentru hrana şi cazarea jucătorilor pentru a fi între ultimele echipe din seria a doua a ligii secunde la fotbal.
Doru Anca spune că va face ordine, atât la ONG-ul care patronează Clubul Sportiv FC Arieşul, cât şi la Societatea comercială, cu datorii de miliarde de lei.

Doru Anca ameninţă că, pentru a aduce situaţia financiară a clubului la normal, va trebui să vândă jucători. Totalul contractelor jucătorilor se ridică la 400 - 450 de mii de euro, bani asiguraţi aproape în totalitate de la bugetul local. O analiză amănunţită a situaţiei de la FC Arieşul ar releva care este amploarea sumelor prădate pe fotbal în ligile 3, şi respectiv 2, în ultimii ani. Vom putea face o comparaţie şi să ne dăm seama câte străzi am fi putut asfalta în oraşul plin de gropi sau câte locuinţe ale turdenilor s-ar fi putut izola, reducând astfel consumurile din timpul iernii. Tot atunci vom afla câţi bani primesc preşedintele clubului, Virgil Blasiu, directorul sportiv Adrian Stan, organizatorul de competiţii, Ioan Bozdog, şi alte persoane plătite din banul public, doar pentru a supravieţui într-o ligă a doua marcată încă de artificii financiare şi afaceri pe spatele jucătorilor. Afaceri cu prime de joc şi cu drepturi de „jmecher” primite de cine îi bagă în teren, etc. Probabil că pe spatele FC Arieşul trăieşte bine mersi chiar şi fostul antrenor al echipei, Victor Roşca, omul pe care l-am fotografiat întâlnindu-se în secret cu directorul sportiv Adrian Stan, într-o parcare din Turda.  

Declaraţiile celui supranumit „patronul FC Arieşul” vin chiar înaintea unor partide extrem de dificile ale FC Arieşul. Un deznodământ nefericit ale acestor partide din finalul acestui tur de campionat ar arunca FC Arieşul la subsolul clasamentului, alături de Mechel Câmpia Turzii care a reuşit să strângă doar două victorii pe perioada acestui tur.
Vă promitem că din numerele viitoare ale publicaţiei noastre veţi afla amănunte despre neguroasele stări de fapt pe care le ascunde FC Arieşul, o formaţie care a fost destul folosită în scopuri electorale. Iar sursa nu va fi Doru Anca, vajnicul consilier ascunzând şi el destule adevăruri de când „băieţii deştepţi” l-au pus şef la echipă.

pensie suciuOrdonanţa 230/2008, poreclită „legea lui Boc” a stârnit reacţii colorate din partea multor persoane care intră sub incidenţa acestui proiect de hotărâre. Conform actului publicat în Monitorul oficial din 5 ianuarie 2009, toţi pensionarii peste limita de vârstă, precum şi cei ai instituţiilor din domeniul justiţiei, de apărare, de ordine publică şi siguranţă naţională, nu vor mai putea cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat.

Thumbnail imageVânătorii turdeni susţinuţi de poliţişti au prins în flagrant un grup de braconieri care au furat aproape 100 kilograme de peşte din lacul de la Bădeni,de lângă Turda. Membrii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din Turda aveau informaţii de mai multă vreme că în zonă acţionează persoane certate cu legea, mai ales la adăpostul nopţii. O noapte întreagă au stat la pândă membrii asociaţiei vânătorilor şi pescarilor,dar şi câţiva poliţişti, rezistând cu stoicism frigului pătrunzător. În cele din urmă au reuşit să surprindă braconierii în flagrant. Un grup de trei persoane din judetul Gorj, care s-au dovedit până la urmă braconieri, după cum susţin vânătorii, au scos dintr-o dubiţă un întreg arsenal de prins peşte.

tudor stefaniePentru că acest număr al „Jurnalului de Arieş” este ultimul care apare înaintea scrutinului electoral din 30 noiembrie 2008 am vrut să clarific pentru cititorii noştri mai multe aspecte legate de secretele acestor alegeri, de lucruri mai puţin spuse de politicieni, dar extrem de importante pentru noi, cei chemaţi la urne pentru a ne exercita unul dintre drepturile fundamentale: dreptul la vot.
Aşadar, am vorbit cu primarul Tudor Ştefănie, pentru că vroiam să mă lămuresc de ce vrea să plece din fotoliul de primar. Aceasta a fost şi principala mea întrebare pe care i-am pus-o edilului şef. Mă interesa răspunsul nu numai din pricina zvonurilor pe care părţile adverse le-au lansat ci, mai ales pentru că şi eu, ca şi majoritatea alegătorilor, nu înţeleg cu uşurinţă de ce ar vrea un primar, reales în urmă cu câteva luni, să plece.

Poliţiştii turdeni au cercetat doi minori de 16, respectiv 17 ani, din Turda suspectaţi de comiterea mai multor infracţiuni de furt.

În urma activităţilor desfăşurate a reieşit că cei doi sunt suspectaţi de săvârşirea a 19 furturi – furturi de mopede, din auto şi garaje, fapte comise în Turda, Câmpia Turzii şi Cluj-Napoca, prejudiciul total fiind de 29.760 lei. Din prejudiciu s-a recuperat aproximativ 45%.